Îți iei electrică să mergi doar în oraș! Să fie asta o axiomă? Pentru a afla valoarea de adevăr a acestei fraze, am analizat toate modelele electrice care au trecut prin mâna Centrului de testare Quattroruote. Cât consumă în realitate și cât de departe te duc cu o singură încărcare?
Ești topit după electrice sau nu vrei să auzi de aceste mixere ambulante? Cale de mijloc nu există, cel puțin în România, unde taberele sunt atât de polarizate, încât s-ar devora reciproc. Eu sunt la mijloc și cred că mașinile electrice ar fi o alternativă minunată, dacă n-ar fi impuse cu atâta obstinație de către Comisia Europeană.
Stabilirea pragului de eliminare a termicelor în 2035 îi obligă pe toți producătorii să dezvolte pe repede înainte modele electrice cât mai performante, iar asta se simte. E clar că electricele încă nu ating nivelul de fiabilitate al termicelor, și asta o simțim uneori și noi, jurnaliștii, și cumpărătorii, care se plâng în diferite rapoarte centralizate de organizații prestigioase. Cel mai recent este cel publicat de Consumer Reports, care arată că electricele sunt cu 79% mai puțin fiabile decât termicele, în timp ce hibrizii plug-in, și mai complecși din punct de vedere tehnic, sunt cu 146% mai fiabili. Ceea ce este o dovadă că vehiculele electrificate cu încărcare la priză mai au de parcurs un drum lung până la maturitate. Fix asta sugerează și Jake Fisher, Senior Director pentru testare auto la Consumer Reports, care spune că: „Producătorii care au făcut parte din primul val al EV-urilor vin acum cu mașini mai fiabile“. Pe scurt, e nevoie de timp, adică fix de ingredientul pe care Comisia Europeană nu-l oferă producătorilor.
Timpul este necesar pentru a descoperi noi materiale și soluții constructive, care să crească nu numai fiabilitatea, ci și performanța. În cazul electricelor, asta se traduce prin autonomia raportată la volumul bateriei și – la fel de important – la prețul de achiziție al mașinii. Legat de primul raport, să ținem cont că, în 12 ani, densitatea energetică a crescut de opt ori! Dacă, în 2008, bateriile puteau „găzdui“ 55 Wh într-un volum de un litru, în 2020 cantitatea de energie este de 450 Wh! Legat de al doilea, graficul publicat de Statista arată că prețul pe kilowatt-oră a scăzut de 5,6 ori în 10 ani. Dacă, în 2013, costa 780 USD, în 2023 a ajuns să coste 139.
Firește, densitățile energetice în creștere înseamnă autonomii tot mai mari, cel puțin teoretic. Dar cât de mult a crescut autonomia? Este suficientă ca să te convingă să-ți cumperi o electrică bună la toate, cu care să mergi zilnic la serviciu și, ocazional, în concediu? Pentru a afla asta, am centralizat datele de consum și autonomie rezultate din testele cu măsurători ale colegilor de la Quattroruote. Le-am adăugat apoi principalele caracteristici, de la capacitatea bateriei și puterea propulsoarelor până la greutate și accelerație, pentru a avea o imagine completă asupra fiecărui model. Iată ce-a ieșit!
Modelul cu cea mai mare autonomie urbană este Kia EV9, cu care poți merge 581 km în oraș. Dar cineși cumpără o mașină atât de mare, cu șase sau șapte locuri, ca s-o folosească în oraș? Evident, doar cei care vor s-o utilizeze și la drum întins, acolo unde EV9 le oferă 495 kWh/100 km, dacă aleg drumuri naționale. Totuși, EV9 nu asigură cea mai mare autonomie la drum întins, ci există alte patru modele care trec de 500 km, BMW i7 xDrive60 (514 km), BMW iX (516), Polestar 2 (538) și fabulosul BMW i4 eDrive40 (569). Exceptându-le pe primele două, care își datorează autonomia bateriilor uriașe, de peste 101 kWh neți, ultimele două au câteva trăsături comune: bateria de 80 kWh, forma de fastback și un singur motor electric, pentru a scădea cât mai mult coeficientul aerodinamic, suprafața frontală și greutatea totală a mașinii, și, evident, peste toate, au un management al bateriei optimizat la extrem.
Deci, este evident că un cumul de trăsături care favorizează eficiența poate suplini o baterie mare. Ei bine, pe autostradă doar două modele testate au trecut de 400 km și niciunul n-a fost SUV, i7 și i4. Nu e o coincidență, ci o dovadă că BMW știe să eficientizeze la maximum sistemele electrice. Apropo de eficiență, în oraș mergi cel mai ieftin cu Škoda Citigo iV, consumul urban fiind de 12,5, singurul model care a mai consumat sub 13 fiind Dacia Spring (12,6 kWh/100 km). Interesant, deși sunt foarte ușoare și mici, pe autostradă ambele consumă mult mai mult decât BMW i4 – asta, ca să înțelegi importanța aerodinamicii la viteză mare. Pe drum național, doar trei modele coboară sub 16 kWh/100 km, Dacia Spring, Jeep Avenger și Tesla Model 3.
Lăsându-te să studiezi în tihnă toate consumurile și autonomiile, îți mai spun că singurele modele care au tras la cântar mai mult de 2,8 tone au fost Audi SQ8 e-tron și BMW i7. Dimpotrivă, cele mai ușoare au fost Dacia Spring (1075 kg) și smart EQ fortwo (1189). La drum întins, cel mai tare te distrezi cu Porsche Taycan Turbo S, care accelerează de la 80 la 120 în 2,7 s, asta până regurgitezi tot ce-ai mâncat la prânz.
În concluzie, poți avea o singură mașină electrică bună la toate? Absolut! Probabil, cel mai bun all-rounder este BMW i4 eDrive40, care oferă accelerații rapide, autonomii mari și are un preț de bază de 56.823 de euro, nu accesibil, dar, cu siguranță, nici prohibitiv!
(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2024)
CITEȘTE ȘI:
Mercedes-Benz Vans. Inteligente, interactive, confortabile
Comenzi deschise pentru noul Renault Master
Comentați?