Aproape 5.000 de firme din transporturi au restanţe la plata furnizorilor

Economia reală continuă să se confrunte cu provocări semnificative, blocajul financiar, în general întârzierile la plată, reprezentând una dintre problemele pentru care nu există încă soluţii. Aproape 5.000 de firme din domeniul transporturi şi depozitare raportează întârzieri la plata furnizorilor.

Potrivit unei statistici KeysFin, cel mai afectat domeniu este comerţul, 27.009 firme înregistrând întârzieri la plata furnizorilor, urmat de industria prelucrătoare 9134şi construcţiilor (8443 de firme), sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6446 firme), transporturile şi depozitarea (4.998 societăţi) şi hoteluri şi restaurante (4238 firme).

„Să deschizi o afacere, de exemplu, în sectorul comerţului înseamnă, în primul rând, să te asiguri că ai un capital de lucru care să-ţi permită să duci business-ul pe banii tăi, să rezişti, practic, blocajului financiar, întârzierilor la plată. Pe de altă parte, dacă vrei să furnizezi mărfuri unor parteneri din acest sector, trebuie să iei în calcul
foarte serios plăţile restante şi consecinţele acestora”, spun analiştii KeysFin.

Potrivit consultanţilor, în economia românească, nivelul plăţilor restante la furnizori se menţine de ani de zile în jurul nivelului record de peste 50 de miliarde de lei.

restantePlăţile restante la furnizori s-au ridicat în 2015 la 56,5 miliarde de lei, în scădere uşoară faţă de cei 57,8 miliarde de lei raportaţi, aproape identic, în anii 2013 şi 2014.

Datele preliminarii arată că, în 2016, în pofida măsurilor de relaxare fiscală şi a creşterii economice bazată în principal pe consum, nivelul plăţilor restante s-a situat în jurul aceluiaşi nivel din anul anterior, semn că avem de-a face cu un
comportament de business, nu cu o conjunctură.

Statistica KeysFin arată că 76.893 de companii, ceea ce reprezintă 12% din numărul total de firme din România, raportau plăţi restante la furnizori. Semnificativ este că acestea reprezintă 33% din cifra de afaceri totală din economia românească.

Din suma totală a plăţilor restante, aproape jumătate aparţine firmelor cu capital integral românesc (25,6 mld.lei), urmate de companiile străine (11,95 mld.lei), cele cu capital mixt (7,95 mld.lei) şi cele de stat (7,33 mld.lei)

Totalul plăţilor restante în economie, mai mici de 1 an, care include şi datoriile la bugetul de stat, a fost, în 2015, de 268,8 miliarde de lei.

De ce firmele nu sunt plătite la timp facturile, obligaţiile financiare?

“Avem de-a face cu un comportament înrădăcinat în economie, de un tip de supravieţuire financiară imprimat de provocările unui sistem economic fluctuant, văduvit de finanţare, cu un capital redus şi extrem de sensibil la evoluţia cadrului fiscal. În multe cazuri, în principal în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, să amâni o plată sau mai multe către furnizori ţine de asigurarea financiară pentru continuarea activităţii. Multe firme trăiesc din rulajul financiar, depind de fiecare ban pe care îl au de încasat sau de plătit. Cu cât amână mai mult plăţile, cu atât reuşesc să îşi asigure fondurile necesare continuării activităţii. Din păcate, s-a ajuns la cazuri extreme, când plăţile se fac la 6-8 luni şi chiar mai mult”, explică analiştii KeysFin.

Top 10 companii cu restanţe

Dacă este să privim situaţia la nivel regional, cele mai indisciplinate companii, din punct de vedere al plăţilor restante la furnizori, sunt cele din regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 24,1 miliarde lei, urmate de cele din Sud-Est (8,6 mld.lei), Sud-Muntenia (4,7 mld.lei), Vest (4,38 mld. lei) şi Regiunea Centru (4,1 mld.lei).

La polul opus se află firmele din Nord-Vest (3,85 mld.lei), Nord-Est (3,72 mld.lei) şi Sud-Vest Oltenia (2,87 mld.lei)

„Statistica reflectă concentrarea economică a României. Business-ul este mai dezvoltat în jurul Capitalei, în Constanţa, Timişoara, Cluj şi Prahova, astfel că şi valoarea restanţelor plata furnizorilor este mai mare, având în vedere cifra de afaceri superioară faţă de cea înregistrată în Moldova, Oltenia sau Bărăgan”, au arătat experţii.

Statisticile KeysFin arată, pe de altă parte, că cele mai multe probleme la plata furnizorilor le are RADET Bucureşti, compania care oferă agent termic pentru încălzirea şi apa caldă din Capitală.Compania înregistrează plăţi restante de 3,34 miliarde de lei, cât toate firmele din Top 10 la un loc.

  1. RADET – 3,34 miliarde de lei
  2. Rompetrol Rafinare – 1,67 miliarde lei,
  3. Orange România – 948 milioane lei,
  4. Interagro – 804 milioane lei,
  5. Relad International – 686 milioane lei,
  6. Grup Servicii Petroliere – 619 milioane lei,
  7. CFR Marfă – 490 milioane lei,
  8. Electrocentrale Bucureşti – 474 milioane lei,
  9. Confort SA – 464 milioane lei
  10. Key Safety Systems – 453 milioane lei.

Cum eviţi capcanele blocajului financiar

„Încrederea în relaţiile de afaceri rămâne încă la un nivel redus, iar întârzierile la plată reflectă pe de o parte problemele financiare cu care se confruntă firmele, dar mai ales măsurile de protecţie pe care acestea şi le iau pentru a nu intra în blocaj financiar”, spun cei de la KeysFin.

Potrivit analiştilor, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

„Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, dacă are incidente de plată, procese comerciale, datorii la stat, dacă au intervenit modificări în acţionariat/adminstrator sau este în pericol de insolvenţă – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii”, afirmă experţii KeysFin, care au dezvoltat un serviciu de monitorizare în acest sens.

Concluzia este că, indiferent de dimensiunea business-ului, istoricul, situaţia acesteia, astfel de informaţii sunt esenţiale pentru a creiona o evaluare care să includă atât aspectele pozitive cât şi cele cu potenţial negativ în relaţia cu partenerul de afaceri. Pe baza acestui raport, departamentele financiare, managerii în principal, îşi pot dimensiona contractele, aşteptările şi măsurile de prevenire pentru a exploata potenţialul de dezvoltare dar şi pe cel de risc.

 

 

Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *